Volumul de față reunește între copertele sale întreaga creație poetică a lui Ștefan Dimitriu, așa cum a fost ea scrisă, trăită și gândită de autor până în momentul apariției acestei ediții.

Alegerea titlului Starea de grație. Integrala lirică reflectă o intenție dublă: pe de o parte, de a oferi cititorului un parcurs complet prin opera lirică a autorului – incluzând atât poeziile originale, cât și traducerile esențiale, revizuite de autorul însuși; pe de altă parte, de a păstra deschisă poarta creației viitoare, fără a fixa într-un punct final o voce poetică mereu vie.

„Integrala lirică” nu înseamnă închidere, ci culme temporară a unui drum în desfășurare. E un gest de introspecție și asumare, o privire înapoi cu luciditate și recunoștință, dar și o privire înainte cu seninătate.

Cititorul are în față o arhitectură lirică solidă și coerentă, dar nu rigidă: o construcție de viață interioară, de dialoguri cu lumea, cu limba română și cu marile modele poetice ale umanității.

Această carte este, așadar, o invitație la regăsire și la (re)descoperire – atât a unui autor profund, cât și a unei poezii care vibrează continuu în sufletul celui care o citește.

Vasile Poenaru

Cuvântul editorului:
Universul liric al lui Ștefan Dimitriu – între grația poeziei, farmecul cântecului și inocența jocului

Ștefan Dimitriu, cunoscut publicului larg mai ales ca romancier, dramaturg și scenarist de mare profunzime, ne dezvăluie prin „Starea de grație: Integrala lirică” o dimensiune mai puțin explorată a înaltei sale înzestrări literare: cea de poet autentic, complex, plurivalent. Poezia sa reunește o frescă emoțională vastă, în care timpul, memoria, iubirea, melancolia, speranța, umorul și spiritul ludic se împletesc într-un univers organic, cu rădăcini adânci în biografia și în destinul său creator.

Volumul de față reunește toate ipostazele lirice parcurse de Ștefan Dimitriu de-a lungul timpului, de la poemele de tinerețe din Anacronice, la explorările mature din Cuvântul ca un fruct oprit și la intensitatea meditativă din Treizeci. Este o călătorie spiralată între fragilitate și forță, între nostalgia trecerii și bucuria creației.

Poezia ca anamneză și mărturisire

În lirica lui Ștefan Dimitriu, cuvântul este încercarea sinceră și dramatică de a regăsi ceea ce s-a pierdut odată cu trecerea timpului. Ana Dobre observa în Confruntarea cu Sfinxul că întreaga operă a scriitorului e o întoarcere spre adevăr și memorie. La fel, poezia devine pentru Dimitriu o anamneză – o aducere-aminte vitală –, în care fiecare vers reconstruiește fragmente dintr-un paradis pierdut: copilăria de la Ibănești, lumina iubirilor tinere, căutarea identității într-o lume agresată de istorie și uitare.

Poemele despre amintiri, cum sunt Umbra războiului sau Copiii ploii, reconstituie cu finețe emoțiile esențiale ale ființei: dorul, regretul, speranța.

Tangoul vieții: dansul între melancolie și vis

Un element structural aparte în „Starea de grație: Integrala lirică” este seria de poeme organizate sub semnul „tangoului” – de la Tangoul vremii de demult la Tangoul liniștii de veci. Alegerea acestui motiv muzical nu este întâmplătoare: tangoul, prin însăși natura sa, exprimă melancolia pasională, dorul după ceva irecuperabil, dansul tensionat între dorință și resemnare.

La Dimitriu, tangoul devine metafora existenței: fiecare poem este o reverență în fața timpului, o încercare de a capta în câteva strofe esența trecerii.

Reflecția filosofică: între existențialism și speranță teologică

Universul liric al lui Ștefan Dimitriu are și o latură profund meditativă. Multe dintre poemele sale – Discurs despre ratare, Discurs despre creație, Trezirea lucrurilor – propun o reflecție subtilă asupra condiției umane, a trecerii timpului și a posibilității mântuirii prin creație. Întrebările existențiale sunt formulate cu naturalețe și gravitate blândă, într-o perpetuă căutare de lumină interioară.

Muzica poeziei, poezia muzicii: compozitorul Ștefan Dimitriu

Un aspect esențial pentru înțelegerea deplină a universului său liric este ipostaza de compozitor. Nu doar versurile din Salut, iubire! îi aparțin, ci și melodiile, pline de candoare, nostalgie și vibrație caldă. Pentru Ștefan Dimitriu, muzica este extensia naturală a poeziei: fiecare cântec devine o formă pură de comunicare a emoțiilor, un limbaj universal al inimii. Această împletire a cuvântului cu melodia întregește imaginea unui creator polivalent, înzestrat cu o sensibilitate rară.

Poezia jocului și bucuria inocenței

O surpriză aparte din „Starea de grație: Integrala lirică” o constituie secțiunea Și cățeii scriu versuri…, unde Ștefan Dimitriu își dezvăluie latura ludică, tandră și plină de umor. Aceste poeme, aparent simple, sunt exerciții delicate de reinventare a mirării copilărești, o încercare de a recupera inocența privirii asupra lumii. Prin aceste versuri, poetul nu coboară poezia, ci o înalță într-un registru al purității și al bucuriei firești, reamintindu-ne că în spatele oricărei căutări grave trebuie să existe și un zâmbet.

Harul traducerii: întâlnirea cu Evgheni Evtușenko

În secțiunea Evgheni Evtușenko pe limba lui Ștefan Dimitriu: Porumbelul din Santiago și alte poeme, se dezvăluie o altă dimensiune a talentului său – cea de traducător. Ștefan Dimitriu, prin traducere, recreează, transferând în română pulsul, patosul și muzicalitatea poemelor lui Evtușenko. Sensibilitatea, finețea și empatia transpun poemele rusești într-⁠o limbă română vie, curgătoare, păstrându-le autenticitatea emoțională. În această reîncarnare a versurilor străine, Dimitriu dovedește că este nu doar un mare poet, ci și un maestru al punților culturale.

Un poet care revine acasă

„Starea de grație: Integrala lirică” este, în final, povestea unei întoarceri: Ștefan Dimitriu revine la poezie nu ca un rătăcitor nostalgic, ci ca un creator matur, care a învățat să îmbine gravitatea cu jocul, melancolia cu speranța, reflecția cu cântecul.

Așa cum observa Ana Dobre, universul poetic al lui Ștefan Dimitriu este traversat de o tensiune creatoare între istorie și biografie, între destin individual și destin colectiv. Iar în această tensiune se naște un lirism autentic, viu, care ne atinge pe fiecare.

„Starea de grație: Integrala lirică” este o carte a unei vieți întregi – o viață transformată în poezie, cântec și joc.

Vasile Poenaru
Editor

Cuvântul editorului: Universul liric al lui Ștefan Dimitriu – între grația poeziei, farmecul cântecului și inocența jocului

Cuvântul editorului:
Universul liric al lui Ștefan Dimitriu – între grația poeziei, farmecul cântecului și inocența jocului

Antologie lirică

Cartea Sufletului

Starea de grație

Flori de peste șapte mări și de pe șase continente

Tata, Minodora și trandafirul